D-l Stelu Duicu luând cuvântul
la simpozionul rudei sale Serafim Duicu
SIMPOZIONUL
DEDICAT LUI „SERAFIM DUICU”
Simpozionul
dedicat memoriei fiului satului Tismana - criticul de istorie literară
Serafim Duicu - a fost organizat de Fundaţia Tismana, cu sprijinul
primarului oraşului Tismana d-l Costel Buzianu, care a pus la
dispoziţia fundaţiei Casa de Cultură „George Coşbuc”
şi cu colaborarea cotidianului „Gorjeanul” şi al postului de Radio
Craiova, care au mediatizat manifestarea literară din Tismana.
Cu
această ocazie, în partea doua a evenimentului cultural, s-au distribuit
gratuit bibliotecilor şcolare - care sunt şi biblioteci folosite de
locuitorii satelor aparţinătoare oraşului Tismana - pachete de
cărţi în memoria lui Artur Silvestri, cunoscut scriitor şi
animator cultural, fondatorul ARP - Asociaţia Română pentru
Patrimoniu, Bucureşti. Reamintim că ARP este un partener al
Fundaţiei Tismana prin reprezentantul ei d-l prof. Nicolae Tomoniu, unul
din cei trei fondatori şi responsabil cu relaţiile
internaţionale, popularizare prin Internet, donaţii de
cărţi şi acţiuni umanitare. Această asociaţie a
mai făcut donaţii de carte Bibliotecii orăşeneşti
Tismana şi în anii trecuţi.
Lucrările
simpozionului au fost deschise de către primarul oraşului Costel
Buzianu, care a mulţumit participanţilor la simpozion pentru
prezenţă şi d-lui Nicu N. Tomoniu, atât pentru organizare cât
şi pentru lansarea sitului Internet „Serafim Duicu”. A apreciat în mod
deosebit interesul pentru cultură a sătenilor din satele Sohodol
şi Topeşti, care au venit la simpozion, pe jos, cale de peste cinci
kilometri şi şi-a exprimat regretul că la simpozion nu este sala
plină pentru că s-a nimerit ca să fie organizat în acelaşi
timp cu nişte cursuri ale cadrelor didactice şi cu Sfânta Slujbă
a Schimbării la Faţă a Domnului.
Primarul
oraşului a precizat că printre fii Tismanei s-au aflat
personalităţi de seamă, cum ar fi căpitanul-erou din
regimentul 18 Gorj, Ioan Neferescu, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” şi
„Legiunea de Onoare a Franţei”, profesorul Ion Popescu Tismana renumit
istoric care împreună cu profesorul Ioan Conea au scris prima
broşură monografică „Tismana şi împrejurimile ei”, criticul
literar Serafim Duicu şi alţi fii ai Tismanei, doctori, ingineri,
economişti care au făcut cinste localităţii. Ei s-au
ridicat la înălţimea personalităţilor care şi-au
petrecut vacanţele la Tismana: Grigore Alexandrescu, George Coşbuc,
Al. Vlahuţă, ambasadorul francez Ramiro Ortiz, părintele Vasile
Lucaciu, compozitorii D. Chiriac şi Alfonso Castaldi, profesorii Popa
Lisseanu, Clinciu şi mulţi alţii. Primarul a evocat activitatea
lui Serafim Duicu în Ardeal, a făcut o scurtă biografie a vieţii
şi a vorbit despre cele trei monografii ale lui Gheorghe Şincai,
Samuil Micu-Clain şi Petru Maior.
D-na educatoare
Camelia Croitoru, de la Grădiniţa de Copii Tismana, o animatoare a
tradiţiilor şi portului popular tismănean prin grupul vocal
Mini-Tisa şi a formaţiei de dansuri, a dat citire biografiei complete
a celui care a fost Serafim Duicu. A făcut o trecere în revistă a
proiectelor derulate cu cadrele didactice de la grădiniţă
şi şcoala primară arătând că prichindeii Tismanei au
ajuns cu spectacolele lor in toată ţara, au câştigat un festival
la Timişoara, au avut filmări cu Grigore Leşe şi au vizitat
localitatea Târgu Mureş, unde şi-a desfăşurat activitatea
Serafim Duicu. A amintit că el a fost consilier-şef la Inspectoratul
pentru Cultură Mureş iar între 30 decembrie 1992 - 28 august 1993, a
fost numit în funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii
în guvernul Nicolae Văcăroiu deşi n-a fost înscris în niciun
partid politic, acesta fiind o caracteristică a neamului
duiculeştilor când pe timpul celor două războaie mondiale unii
dintre ei au fost primari fără apartenenţă politică.
Din partea
tineretului studios, cu perspectivă de a urma calea înaintaşilor, a
vorbit Roxana Neamţu care a prezentat întreaga operă a scriitorului.
Ea a precizat că există mulţi tineri talentaţi care au
început să scrie felurite genuri de literatură. D-l N. N. Tomoniu,
care conducea lucrările, a făcut o completare interesantă
arătând că în oraş – dar
şi în sală – se află tineri, adulţi, cât şi
persoane în vârstă cu
preocupări literare şi propune ca să se creeze un colectiv care
să se preocupe de înfiinţarea unui cenaclu literar care să poarte
numele lui Serafim Duicu. Deja la Grupul Şcolar Industrial Tismana s-a
editat prima revistă a elevilor numită „Recreaţia mare” care s-a
bucurat de aprecieri unanime din partea inspectorilor de la Târgu Jiu,
desemnaţi pentru evaluarea revistelor şcolare din judeţ.
A luat apoi
cuvântul nepoata lui Serafim Duicu, jurista Florentina Sulea. Ea a
mulţumit tuturor pentru participare, pentru organizarea acestui simpozion
care face cinste familiei Duicu, rudelor şi cunoscuţilor. A povestit
prin câte momente dramatice a trecut unchiul ei, care a fost nevoit să se
împrumute de bani ca să plece la facultate deoarece tatăl lui Serafim
nu primise nimic de lucru tocmai în aceea perioadă. A fost nevoit să
doarmă câteva nopţi prin gara Clujului, ca mai apoi să se
întoarcă la Tismana ca „admis cu bursă”.
Din
partea sătenilor din localitatea Pocruia a vorbit d-l prof. Gheorghe
Călescu, autor al monografiei satului Pocruia.
A evocat
personalitatea lui Serafim Duicu, a precizat că în vremea lui se
făcea carte, nu glumă ca astăzi. Ar fi fost bine să fie
invitaţi şi cei din Târgu Mureş dar observă că nici
măcar cei din Târgu Jiu nu au venit deşi a auzit că unii au fost
invitaţi iar evenimentul a fost anunţat prin ziare şi prin
radio.
Apreciază
totuşi că s-a reuşit ţinerea acestui simpozion şi
propune ca el să fie permanentizat, ziua de 6 august consacrându-se in
fiecare an, de acum încolo, simpozionului „Serafim Duicu”.
D-l Tomoniu
spune că acesta a fost primul simpozion de acest gen din istoria
oraşului Tismana. Până mai ieri comună, autorităţile
locale au organizat la Tismana doar simpozioane pentru alţii. La
şcoli, cămine culturale sau la biblioteci, ele erau de regulă un
punct al unei alte manifestări cultural-artistice atractive la care lumea
venea „sigur”. Nici un simpozion nu a fost organizat ca manifestare
dedicată exclusiv unui fiu al satului. Mai mult, trebuie spus că
simpozionul, cu toate că s-au parcurs toate verigile obligatorii unei
astfel de manifestări, a fost pe de-a-ntregul original. Originalitatea lui
a constat în faptul că iniţiativa nu a fost nici a
autorităţilor locale, nici a şcolilor şi nici a
bibliotecii. Ea a venit din rândul societăţii civile. Care să fie
cauza faptului că societatea civilă nu mai are nici încredere nici
răbdare să-i organizeze alţii simpozioanele de care are nevoie?
Acesta este un
aspect demn de studiat, a continuat d-l Nicu Tomoniu, trebuie să
chemăm la treabă administraţia publică locală care în
România de astăzi pare desprinsă total de popor. Deşi au fost
invitaţi, consilierii Consiliului Local Tismana n-au catadicsit să
vină la acest simpozion. Ei trebuiau să organizeze acest eveniment!
Să le cerem să propună în Consiliului Local un Proiect de
Hotărâre prin care să legifereze ziua de 6 august ca zi a
simpozionului „Serafim Duicu”. Să legifereze şi alte zile pentru
manifestări culturale nu numai Festivalul de la 15 august de la Tismana.
Comună până mai ieri, trebuie să începem să avem
conştiinţa faptului că Tismana aparţine
localităţilor declarate oraş. Nimeni nu poate să ne dea
nouă această conştiinţă de orăşean, de-a
gata, trebuie să o ne-o descoperim singuri aşa cum şi
conştiinţa naţională emană din însuşi poporul
român. Ion I.C. Brătianu,spunea: „Cea
mai bună definiţiune pe care am găsit-o de ceea ce înseamnă
o naţiune este cea a conştiinţei naţionale ... cât
valorează una atât înseamnă şi cealaltă“.
Trebuie
să citim pe Serafim Duicu, pe Brătianu şi Iorga ca să
înţelegem profunzimea lucrurilor. Astăzi, realizarea
unităţii noastre se face prin intermediul legii şi a propagandei
politice, evitându-se cuvântul naţiune folosindu-se formele populiste
„români”, „românii”, „românilor”,
uzitate de legionari şi gânditorii de extremă dreaptă.
Clasa
politică actuală, însuşi preşedintele ţării,
dezgroapă din cenuşă aceste concepte artificiale, birocratice,
introduse în timpul dictaturii lui Carol al II-lea şi cunoscute în trecut
sub denumirea de românism sau românizare. 
Uitaţi-vă
la scriitorii Serafim Duicu şi Artur Silvestri. Prin instrucţie
şi educaţie ei au ajuns singuri la aceiaşi
conştiinţă a responsabilităţii lor fată de neamul
românesc. Serafim Duicu scria pentru revista târgmureşeană „Vatra”,
Artur Silvestri pentru revista bucureşteană „Luceafărul”. Pentru
intelectuali, amândouă erau revistele cele mai citite pe timpul lui
Ceauşescu pentru că promovau adevărata cultură. I-a obligat
cineva pe vreunul din ei să doneze cărţi bibliotecii din
Tismana? Nu! Ei aveau conştiinţa misiunii lor de promotor cultural
pornită din înalta instruire şi educaţie pe care o aveau. O
conştiinţă naturală, neimpusă, aşa cum trebuie
să aibă toţi locuitorii Tismanei: conştiinţa faptului
că trăiesc într-un oraş care are arhetipul său cultural
aparte şi care trebuie pus în valoare.
Prof.
Mircea Croitoru luând cuvântul, confirmă ideea conştiinţei
proprii privind apartenenţa la arhetipul cultural tismănean povestind
cum a deviat traseul unei excursii în Transivania, numai pentru a privi bustul
de la Târgu Mureş al lui Serafim Duicu şi mormântul de la
Mânăstirea Recea.
Rudă
cu Serafim Duicu, d-l Stelu Duicu întăreşte faptul că la Tismana
conştiinţa naţională a plecat întotdeauna de la felul în
care dascălii ei au ştiut să o facă roditoare. Toate
şcolile aveau o deviză proprie iar Şcoala primară „George
Coşbuc” Tismana avea devizele lui Spiru Haret, întemeietorul şcolii
moderne româneşti: „Luminează-te şi vei fi! Voieşte şi
vei putea!”. Această deviză trebuie din nou pusă pe
frontispiciul şcolii vechi după renovarea clădirii, pentru
că dânsul era directorul şcolii pe vremea când comuniştii au
spus să o dea jos şi el s-a opus.
Aceste devize aveau impactul lor psihologic, deveneau ţinte spirituale
ale comunităţii. La şcoala Vânăta deviza era, „Ai carte, ai
parte!” precum şi la Topeşti deviza şcolii era preluată din
ideile lui Iorga: doar atunci vei cu adevărat un învăţat când
vei fi în stare să înveţi şi tu pe alţii. Aceste devize
trebuie păstrate deoarece şi ele fac parte din patrimoniul cultural
al Tismanei.
Iată
încă un subiect pentru proiectele de hotărâri ale Consiliului Local,
atrage atenţia d-l Nicu Tomoniu, adăugând că şcoala de la
Tismana trebuie să-şi recapete vechiul nume „George Coşbuc”
aşa cum şi casa de cultură şi-a reluat vechea denumire
„George Coşbuc” printr-un proiect de hotărâre introdus de dânsul în
Consiliul Local Tismana în vremea când a fost consilier.
În partea doua
a simpozionului d-l prof. Nicu Tomoniu a distribuit cărţile venite
din partea d-nei Mariana Brăescu – Silvestri continuatoarea proiectelor
culturale iniţiate de ARP – Asociaţia Română pentru Patrimoniu,
Bucureşti, precum şi două volume cu dedicaţie pentru Biblioteca
orăşenească Tismana, venite din partea criticului literar Eugen
Dorcescu, de la Universitatea de Vest Timişoara, originar din Gorj. În
încheierea manifestării culturale, d-l primar Costel Buzianu a promis
că toate propunerile făcute vor prinde viaţă şi având
în vedere succesul acestui prim simpozion, se va ocupa personal anul viitor de
următorul.
Iată
cum încet, încet, conştiinţa apartenenţei locuitorilor Tismanei
la o localitate cu statut de oraş, se înfiripă în gândul
comunităţii pe zi ce trece.
NOTĂ.
Articolul
iniţial întocmit de un colectiv condus de Rodica Neamţu de la Muzeul
Costumului Popular Gorjenesc Tismana, va fi completat şi popularizat prin
reviste şi pe reţeaua Internet de d-l prof. Nicu N. Tomoniu.
Calendar azi:
